Studiu de caz: Cât îmi dai să mă fac de râs?

Am vrut să vad câte zile rezista blogul cu un trafic mai mult decat decent fără ca eu să scriu ceva. Raspuns: cam 4 zile.

Natura umană e una ciudată. Aş putea să detaliez si să vă plictisesc enorm de mult cu termeni ce imi obosesc până si mie creieraşul. Dar n-ar avea haz. Iar voi pentru asta intraţi pe aici. N-aveţi simţul umorului si de undeva trebuie să invăţaţi. Aşa că veniti pe blogul meu, al porcusorului, a lui Cristi, a lui Matei si Alyy si  multi altii care în loc să stea in casă si s-o frece la rece au ales să iasă, să facă, să nu stea intr-un cuvânt. Astea fiind spuse luaţi mâna de pe pula si cititi aici.

Omul, o fiinţa in esenţă extrem de simplă, poate uimi in anumite circumstanţe. Cineva te poate uimi cu felul in care cânta, altul te poate uimi cu modul in care şi-o freacă cu amandouă mainile si, ocazional, si cu-n picior e.t.c. Unii te pot uimi cu acea enormă cantitate de căcat de proastă calitate care zace in căp’şorul lor. Pe sistemul „e prost şi n-ai ce-i face”. Gresit. Poti face foarte multe. Ca un exemplu aleatoriu si pur imaginar: Fiind prost, il ademenesti pana la maşină cu o acadea cu aromă de fructe de padure, îl îndeşi in portbagaj si il duci in cea mai mare padure pe care o ştii, unde, in mijlocul ei, il legi de cel mai gros copac pe care îl vezi, si-i înfigi o altă acadea in gură să tacă. Si-l laşi acolo. Astfel omenirea îţi va multumi forever. Bine, şansa ca tu să intri la puşcărie e una destul de mare dar important e ca vei primi multumiri forever. Dar să lasăm asta.

Să analizăm titlul putin. „Cât îmi dai sa mă fac de râs?”… Bine, puteam să pun şi „Cât de prost pot fi să fac asa ceva pe o sumă execrabil de mică?” dar primul mi-e mai drag… cred ca e mai expresiv. Mă rog. Deraiez de la subiect.

Vreau sa analizam la rece o reclamă. Aia cu Pocket Minutes de la Cosmoshit. Cum, nu o stiţi. Iote-o:

Hai s-o luam pe versuri si să analizam cacatul mâncat în această reclamă:

„Acum sunt pregatit sa-mi reîncarc cartela” – Ok, să inteleg că iti trebuie instrucţiuni speciale pentru a reincarca o cartela. Dupa îndelungi studii esti destul de pregatit sa folosesti un telefon. Gata, am inteles, ai o fobie…

„Bag 30j de minute sa o sun pe Mirela” – Pe lânga faptul ca esti prost, mai esti si sărac. Combinaţie fatală. În pula mea, daca eram in locu’ lu’ Mirela te scuipam in ochi. Cum pula mea să ai tupeul sa o suni cu doar 30j de minute?! Stii doar ca e o persoana intelectuală căreia îi place să poarte o discutie interesanta despre oje si alte cacaturi indiferent de situatie. Boule!

„Am Pocket Minutes si umblu să-mi bag pula dacă am inţeles ce a zis bâlbâitu’ ala aici„- Faci publicitate. Esti singuru cretin care a acceptat sa facă rahatu’ asta de reclama pe atat de puţini bani. Du-te dreacu!

„Direct din cartier… mai ieftin ca o cola” – Hotarăste-te-n pula mea odata la ce faci publicitate: la cartele sau la bauturi răcoritoare?! Că m-ai debusolat total. Si cred că stiu care e motivul. Căcaţii aia de lângă tine care „ţin ritmu’ ” Pur si simplu mă fac să borăsc. Plus ca, mai nou a inceput sa-mi curga sânge din urechi.

Acum vin 2 intrebari, zic eu, logice: „Cât de prost poţi fi sa accepţi să apari intr-o asemenea ipostază, intr-o reclamă de tot cacatul?” Raspuns: Cam ca ala din reclamă.  Si: „Căţi bani o fi primit ala?” Raspuns: Nu destui.

Pace şi futaţi-vă cu grija. _|_